Mentalitatea managerilor: frână sau accelerație pentru economia națională ?

Această masă critică formată din 58000 de firme sunt grupate în trei categorii: “veteranii în putere”, companiile de elită și instituțiile de stat. Din studiu se desprind câteva probleme stringente cu care se confruntă firmele de care depinde viitorul economic al țării: nivelul ridicat al fiscalității, impredictabilitatea mediului fiscal precum și lipsa unei forțe de muncă bine pregătite. De asemenea în studiu este arătat faptul că deși va genera schimbări favorabile în economie, această masă critică datorită unei mentalități învechite este posibil să mențină economia României la un nivel al dezvoltării inovative și bazate pe cunoaștere, relativ apropiat celui din anii 2000, ceea ce nu va putea duce la ameliorarea semnificativă a decalajului economic față de UE.

Cu siguranță că soluționarea acestor probleme depinde de îmbunătățiri ale reglementărilor mediului de afaceri pe care autoritățile le-ar putea face. Totuși dincolo de așteptările de sprijin din partea autorităților, pe ce s-ar mai putea baza un manager conducător de firmă din mediu de afaceri autohton? Un răspuns logic este: pe creșterea semnificativă a valorii afacerii pe care o conduce. Cu cât el își crește valoarea afacerii cu atât mai mult își sporește atractivitatea și eligibilitatea față de potențialii angajați bine pregătiți, iar presiunea ridicată a fiscalității își scade efectul împovărător. Rezultă că indiferent de sprijinul extern pe care l-ar putea primi din partea autorităților, oamenii de afaceri se pot baza pe ceea ce țin strict de ei și pot să controleze pentru a-și crește valoare afacerilor: o mentalitate bazată pe inovație și cunoaștere prin care să poată face față cerințelor viitorului. Se spune că dacă vrei să ieși dintr-o situație dificilă mai întâi ai nevoie să îți scoți din minte ceea ce te-ar face să crezi că situația e dificilă. Mangerii de organizații au nevoie mai mult ca oricând să își schimbe mentalitatea prin înlocuirea acelor credințe limitative care îi țin pe loc, cu credințele capacitive care le dau puterea de a cunoaște și acționa pentru creșterea valorii propriilor afaceri.

Generalul John J. Pershing spunea: “Un lider competent poate obține din partea soldaților slabi un serviciu eficient în timp ce dimpotrivă, un lider incompetent poate demoraliza cei mai buni soldați.
O firmă poate avea parte de angajați bine pregătiți sau competenți doar dacă managerul firmei nu încetează să se dezvolte și să-și îmbunătățească propriile competențe de conducător al afacerii. Angajații tind să-și imite șefii. Dacă șeful învață și angajații învață. Dacă șeful nu învață nici angajații nu vor învăța pentru că în cultura lor învățarea nu există. În cazul în care într-o firmă nimerește un angajat competent conștient că pentru a putea fi mai bun are nevoie să învețe, iar conducerea firmei nu prețuiește învățarea atunci firma va pierde angajatul competent. Mai mult, conducerea firmei are toate motivele să se plângă că nu găsește angajații competenți fără să își dea seama că atitudinea negativă față de învățare gonește oamenii buni. Vechea mentalitate care se bazează pe refuzul de a investi în dezvoltarea angajaților datorită convingerii limitative că aceștia devenind mai deștepți vor pleca la alte firme mai ofertante, dovedește incompetența față de atragerea și reținerea oamenilor potriviți de care firmele românești chiar au nevoie.

Mentalitatea managerilor crează cultura organizațiilor. Managerii care refuză să își actualizeze propria mentalitate, cu toate că au cele mai bune intenții, sunt afectați de:

• Principiul “Gunoi introduci, Gunoi Obții” care își produce efectele atunci când luăm decizii eronate datorită tendinței noastre de a interpreta situațiile cu care ne confruntăm generalizând, ștergând sau deformând ceea ce se întâmplă cu adevărat în realitate.
• Principiul lui Peter care afirmă că în orice ierarhie, managerii au tendința să urce până la atingerea pragului lor de incompetență.

Atât timp cât nu li se acordă atenția cuvenită, aceste principii în acțiune vor produce pentru cei ce le ignoră, efectele incompetenței lor. Reușita prin care un manager își îndeplinește rolul depinde de măsura în care el este procupat de actualizarea competențelor sale. Se spune că există trei factori care determină competența:

Competența=Atitudine x Cunoaștere x Abilități

Un manager de organizație dispus să-și crească nivelul de competență dovedește voința de a-și actualiza în prezent mentalitatea prin dezvoltarea atitudinilor, cunoștințelor și abilităților potrivite necesare pentru a face față provocărilor viitoare. El va fi un exemplu demn de urmat pentru angajații săi și va crea o cultură de organizație orientată spre competență prin adaptare și învățare.
Dimpotrivă, o mentalitatea mangerială învechită bazată pe comandă și control poate impune competențe valabile în trecut dar nepotrivite în prezent ceea ce dovedește incapacitatea de creare a unei culturi de organizație orientată spre performanță care sa asigure creșterea valorii și durabilitatea afacerii. De pildă valoarea unei afaceri în care puterea de decizie o deține o singură persoană cu rol de manager este mai mică decât valoarea aceleași afaceri în care puterea de decizională ar fi distribuită pe baza criteriilor de competență în cadrul unei echipe manageriale.

Doar o mentalitate actualizată a managerilor are capacitatea de a identifica, dezvolta și aplica competențele necesare creșterii valorii adăugate și a dezvoltării inovative bazate pe cunoaștere, ceea ce ar putea reduce semnificativ decalajul economic al țării noastre față de UE.
Liderii de business își pot asigura actualizarea propriei mentalități și crearea unei culturi organizaționale orientate spre competență și creșterea valorii afacerii doar prin intermediul coachingului. Iar coachingul este calea pe care conducători de afaceri din țările cu economiile cele mai dezvoltate au mers și merg în continuare pentru a-și reînnoi competențele necesare dezvoltării și prosperitătii afacerilor lor.

Dacă ești manager și vrei să faci posibil ca în viitor afacerea pe care o conduci să se dezvolte durabil și să prospere, vezi vreun motiv logic care să te împiedice să pășești pe calea coachingului ?